Spovedania unei motostivuitoare

Dragă Bihorel, am avut privilegiul să particip la alegerile pentru funcția de motostivuitor șef la organizația de femei PSD.

Din start mi-a plăcut că cea care urma să devină motostivuitoare șefă a avut un discurs minunat din care am reținut următoarele:

1. Noi, femeile din partid, nu mai avem voie să ne vopsim părul roșcat ca să nu zică dușmanii că suntem ciuma roșie.

2. Ca motostivuitoare ce suntem avem obligația să ridicăm nivelul, de orice natură, al șefilor noștri politici, conform vechiului cântec: „Femeia ți-o ridică, femeia ți-o coboară”…

3. Faptul că șefii de la București, prin discursul lor, ne dau pe spate, nu e neapărat rău, totul e să nu persistăm în poziția asta.

4. La noi la partid e ca la Ibiza când vin elevii din Germania care au luat BAC-ul: „Ce se întâmplă în PSD rămâne în PSD”.

5. La noi adulterul se poate termina în cel mai rău caz cu sarcină de partid.

6. Sunt măgulită că s-a spus despre mine că sunt un fel de „Ană, zorile se varsă!”, în varianta vintage.

7. Cine m-a tăiat de pe lista de vot s-ar putea să fie tăiat de pe lista de angajat la locul de muncă.

8. Mulțumesc colegilor care au fugit cu urna, era păcat să riscăm ceva la numărătoarea voturilor.

9. Promit șefilor mei să mă dedic trup și suflet – repet: și trup, și suflet – șefilor mei, pentru bunul mers al organizației.

10. Mi se pare amuzant ca organizația de scuteciști și uteriști PSD să cânte când mă văd: „Nu mi-e frică, nu mi-e frică de bau-bău”.

(sursa foto: PSD Bihor)


*
*