Faptele vorbeşte. Doi judocani cu mână grea şi pumn mai mare decât creierul îl bat pe un flăcău de-l lasă cu handicap pe viaţă. Braţul forţos şi păros al legii le dă caftangiilor 4 ani cu executare. La Tribunal.
Intervin însă bunii samariteni de la Curtea de Apel Oradea care constată că de fapt victima i-a izbit cu falca-n bocanci pe judocani. Dar pentru ca, totuşi, sentinţa să nu bată la ochi, cum au făcut inculpaţii cu victima, doamnele judecătoare le-au dat aşa, la mişto, judocanilor, o condamnare de trei ani cu suspendare.
La aflarea veştii, alde Secoşan sau Paprika ar trebui să-şi smulgă zeghea de pe ei şi să ceară rejudecarea procesului. Am observat că atunci când e vorba de infracţiuni cu violenţă, justiţia devine tare sfioasă, ba chiar clementă, semn că e uşor îndrăgostită de bărbaţii virili, nervoşi şi bine dotaţi, inclusiv financiar.
Nu m-ar mira ca de acum înainte chiar să-i premieze pe bătăuşi, pentru a demonstra valabilitatea proverbului: „Ce nu te-omoară te-ntăreşte”.
