Episcopia Ortodoxă a Oradiei este izvor nesecat de surprize. Anul trecut, primarul comunei Copăcel, Liviu Gurău, a cerut în scris o audienţă la episcopul Sofronie, pentru a discuta despre preluarea administrării bisericilor de lemn din satele Bucuroaia şi Surduc, vechi de trei secole, în vederea reabilitării cu fonduri UE şi apoi a introducerii lor în circuitul turistic.
Primit de la vicarul eparhial Nicolae Alexadru Pop o lună mai târziu, răspunsul Episcopiei l-a amuţit pe edil. „În urma cercetărilor efectuate, s-a constatat că acuzele formulate la adresa actulalului preot paroh şi a membrilor Consiliului Parohial sunt neîntemeiate. Datorită tulburărilor create, vă îndemnăm la pocăinţă, post şi rugăciune”, i-a scris primarului vicarul Pop „din încredinţarea Preasfinţitului Sofronie”, semn că cererea primarului nici măcar nu fusese citită.
Obişnuiţi cu reclamaţiile din Copăcel, unde localnicii din satul Sărand au ajuns să-şi otrăvească fântânile şi să-şi incendieze proprietăţile fiindcă s-au împărţit în tabere pro şi contra parohului local, reprezentanţii Episcopiei au crezut că şi primarul avea treabă tot cu respectivul preot, fără a lua aminte că, de fapt, audienţa era pentru cele două vechi biserici.
Păi, cum să fie acestea, nişte biete monumente istorice, mai importante decât liniştea episcopului şi a aghiotantului său?
