Bătrânul CET are săracul două variante: să fie îngropat creştineşte sau să fie exportat pe bani grei la Muzeul Tehnicii din Berlin, unde toţi europenii pot admira relicva de industrie specifică finalului de secol XIX.
Se pare că Bolojan a ales prima variantă. Cum însă la creştineasca slujbă de îngropăciune (în datorii) nu e sigur că vor veni feţe bisericieşti s-a recurs la o metodă laică: s-a adus un politruc cu experienţă în falimente pentru a desăvârşi lucrarea.
Omul, Stănel Necula, liberal proaspăt vopsit, a fost mandatat să purceadă la preparativele de înhumare definitivă şi irevocabilă. Domnia sa mai are la activ o falimentare răsunătoare la CET Brăila, aşa că dacă s-a putut pe malul Dunării de ce nu s-ar putea şi pe malul Crişului? Nu-mi rămâne decât să-i urez Centralei să-i fie cenuşa uşoară.